Interviu cu trupa The Jattz

De-a lungul timpului, muzica a evoluat. La inceputul anilor ’90, Nirvana dădea peste cap toate stilurile muzicale, introducând stilul numit „grunge„, manifestat prin distorsionări ale chitărilor electrice, completate cu „growl„-ul vocalului din trupa respectiva. Timpul a trecut, Nirvana s-a destrămat odată cu moartea lui Kurt Cobain, vocalul trupei, dar, de-a lungul timpului, au apărut trupe tribut Nirvana. În Romania, una dintre singurele trupe oficiale de tribut Nirvana este The Jattz. Trupa menține exact aceiași formulă de 3 oameni, ca Nirvana dealtfel. Acest interviu a fost plănuit de ceva timp, înca din aceasta vară, de la festivalul „Maraton” din Pădurea Magură din apropierea orașului Bacău, dar, timpul a lăsat de dorit în ambele părți. Însă, acest interviu a fost realizat acum câteva zile, prin puterea internetului.

120

1) Salutare. De cât timp există trupa The Jattz?

Dan (voce): Salut. Ideea a plecat de undeva din 2012, plecând de la o serie de repetiții cu tematică „nirvănească”, în 2 sau 3 oameni și apoi ne-am întregit  la sfârșitul anului 2013 concretinzându-se ideea unui turneu tribut „Nirvana 20 de Ani” pentru 2014.


2) De ce ați ales numele “The Jattz”? Are vreo semnificație acest nume?

Alexei (basist): Bună întrebare. Literele din „Jattz” înseamnă „Joking All The Times„, iar Z-ul bineînțeles vine de la jazz-ul pe care îl studiem , încercăm să îl înțelegem și să îl transmitem mai departe.

Dan: Ideea a plecat de la atitudinea cea mai sănătoasă de adoptat în zilele noastre, dar se va lega cu primul material propriu care va ieși până la sfârșitul anului acesta… orice glumă are un sâmbure de adevăr, mai mic sau foarte mare – sâmburele și adevarul :))


3) Ați mai cântat în alte formații înainte de The Jattz?

Alexei: Fiecare membru al formației a avut și alte „relații”, și în continuare se colaborează și în alte proiecte. Muzicienii comunică prin muzică și la fel cum e necesar să vorbim cu persoane diferite în viața de zi cu zi, e nevoie de o diversificare de dialog muzical și pentru membrii unei formații. Dar o formație totuși e ca un grup de oameni care prefer un anumit tip de subiecte și deși mai sunt „discuții” în contradictoriu,  la sfârșit iese un dialog bun, care se încearcă a fi transmis într-un mod artistic publicului.

Dan: Da, suntem veniți fiecare cu experiențe destul de vaste,pornind de la cover-uri Beatles prin ’94 –’98. În Bacău chiar , am avut trupa „The Teen Spirits” cu care mergeam pe la balurile liceelor sau „Zilele Bacăului” sau Gale Rock, apoi punk , metal… ne-am ținut toți 3 conectați de muzică și instrumentele preferate.


4) The Jattz a avut aceiași formulă de la bun început?

Dan: Nu chiar, au mai fost căutări și încercări de toboșari, cea mai grea căutare după părerea mea “și a altor specialiști” , apoi când am găsit sau ne-a găsit și basistul am putut comunica și realiza un întreg.

Alexei: Da, The Jattz este format dintr- un fel de personaje, iar aceste personaje pot să fie jucațe de diferiți actori, important este să se păstreze principiile, rolurile.


5) De când ați început să cântați? Când v-ați descoperit pasiunea pentru muzică?

Alexei: Pasiunea pentru muzică a apărut la fiecare dintre noi în pubertate, era o vârstă la care nu știam prea multe și făceam lucrurile care ne plac, nu ceva impus de alții. Era o pasiune pură, fără interes și fără să vedem o finalitate. Acum am păstrat pasiunea, dar ne propuneam să o materializăm și în niște piese muzicale.

Dan: După cum spuneam, Bacăul a fost leagănul copilăriei mele și al formării mele pe toate planurile… L-am “părăsit” în 2000 pentru Politehnică… Oricum, pe la 13 ani am vrut să învăț să cânt la chitară, și m-am găsit cu un vecin, George Dumitriu, care studia vioara la Liceul de Arte – a venit în Bacău în 2014 cu trupa lui de jazz Dumitrio – el fiind mentorul meu, și am plecat la drum cu “I want to hold your hand” și “A hard day’s night” pour les connaiseurs.


6) Ce influențe/genuri muzicale ați avut până la ora actuală?

Alexei: Am trecut prin mai multe genuri fiecare, dar la fel precum fiecare generație, încercăm pe baza celor studiate până acum să producem material propriu cu elemente din ce ne place să ascultăm la alții și ce ne place să ascultăm din capul nostru. Dacă am încerca să dăm nume, există riscul să omitem multe formații care ne-au influențat dar care din varii motive nu le ascultăm în momentul de față. Ascultăm foarte multă muzică nouă. Cu ajutorul YouTube-ului poți asculta muzică creată acum o săptămână în Australia, de exemplu, ceea ce ni se pare fantastic. Sunt foarte mulți muzicieni buni la ora actuală, dar care nu apar la televizor sau ale căror melodii nu le poți auzi la radio din motive evidente.

7) Ați cântat până acum doar tribut-uri aduse trupei Nirvana? The Jattz va rămâne doar o trupă tribut Nirvana sau va avea piesele sale proprii la un moment dat?

Dan: Oficial da, la prima întrebare. Au mai fost jam-uri organizate prin București, unde ne-am manifestat și mesajele proprii muzicale. Oricum, tributul Nirvana va rămâne sigur o vreme,  și vom avea piese Nirvana în orice cântare pe viitor, noi fiind din generația care am prins fenomenul chiar la vremea lui. Piese proprii obligatoriu! Avem în stadiul de„ciorne” sau draft-uri care trebuie șlefuite și apoi imprimate. Planul este: toamna-iarna 2015 – un prim album.

8) Aveți un concert memorabil pe care-l puteți descrie în câteva cuvinte?

Alexei: Cel mai frumos concert a fost la Pub S4, la Bacău, orașul de unde e originar Dan. Am avut un program de 2 ore de cover-uri Nirvana, care a ieșit în cel mai adevărat spirit al grunge-ului. Era emoționant să vezi tineri de 15-16 ani, care s-au născut după moartea lui Cobain, dar care știau pe de rost versurile de la piesele Nirvana. Am avut noroc și de un sunetist foarte bun care a știut să facă ca sunetul să fie foarte apropiat de ce voia publicul să audă.

Dan: Absolut, cel din Bacău, din Pub S4. Să nu uităm că am avut și 3 mirese furate, cărora le-am și cântat …parcă. A fost maxim, și aș menționa și primul tribut în aprilie 2014, în București , în „Rotter Keller”. pub-ul unor rockeri “veterani”, adică au crescut pe rock-ul anilor ’70, dar au fost real impresionați de atmosfera și vibe-ul care s-a creat…a fost ceva spontan și frumos și acolo.

121


11) Cântați și-n alte orașe dacă veți fi chemați?

Alexei: Suntem deschiși să mergem oriunde unde există ascultători a muzicii pe care o cântăm. Concertele pentru noi sunt un mod de a transmite energia acumulată la repetiții publicului. Este o muncă, dar este o muncă a naibii de plăcută pentru noi, așa că dacă publicul o să ne dorească și o să fim contactați de organizatori, o să onorăm cât mai multe concerte posibile. Concertatul e ca venitul în vizită, nu poți sa vii pur și simplu, trebuie să fii chemat.

Dan: Trebuie să ne mai și auto-invitam câteodată, știi cum e, mai dai din coate :))


12) Pe ce scenă muzicală v-ați dori să ajungeți cu The Jattz, atât extern cât și intern?

Pe o scenă în fața căreia să avem un public care să rezoneze; după mai multe experiențe, am înțeles că publicul este cel care face concertul în aceeași măsură în care o fac și interpreții. Măreția sau localizarea unei scene e mai puțin importantă din punctul nostru de vedere, deși e clar că am sparge tavanul cu capul când vom sări în sus de bucurie când o să fim chemați la Reading.


13) La ce să ne așteptăm din partea trupei The Jattz pe viitor?

Alexei: Suntem în etapa de experimentare, acum lucrăm la un material de muzică „de stare”, o muzică pe care să o poți asculta atât la concerte, cât și seara înainte de somn în dormitor.  Vrem să ne axăm pe o muzică cu conținut muzical, nu doar niște rețete universal care să prindă la ureche.

Dan: Album , concerte , glume…o să vă explice Alexei de ce au construit egiptenii piramidele de fapt…data viitoare.


14) Succes în continuare, și sperăm să ne mai auzim!

Și noi vă mulțumim pentru interviu, ne vom mai auzi cu siguranță!




Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *